Se pare ca practica nepotismului la cele mai inalte nivele este in continuare un principiu viabil, motiv pentru care acesta la locul de munca nu va fi niciodata agreat de ceilalti, incat sa prezinte unele din cele mai neplacute situatii pentru angajati, angajator si intreaga organizatie.

Atunci cand se practica nepotismul intr-o societate, cel care isi merita dreptul nu va fi niciodata remarcat si apreciat pentru adevarata sa valoare, pentru ca un astfel de comportament se califica mai mult spre o dezbatere etica decat una juridica sau economica.

Nimeni din cei angajati pe acest principiu nu trebuie sa se bucure de un tratament preferential, ci toti trebuie sa aiba acelasi raport de echitate la locul de munca. Nepotismul la locul de munca poate provoca unele din cele mai inutile si neplacute conflicte, incat cadrul profesional se poate denatura, iar cei care sunt integrati in companie pot suferi neplaceri menite sa ii dezavantajeze.

Din punct de vedere al angajatorului, nepotismul este privita ca actiunea in care fiul, fratele, finerele sau oricare alta ruda apropiata intra in companie pe pile si relatii si de cele mai multe ori nu este privita cu incredere de restul angajatilor din organizatie.

Pentru cel angajat, stigmatul de oaia neagra a companiei nu va disparea, chiar daca el este capabil si apt de a indeplini o sarcina pana la capat. De cele mai multe ori ceilalti angajati tind sa i se adreseze acestuia cu un ton mai jos, considerat a fi lipsit de respect, incat isi poate pierde increderea in sine si in ceea ce face.

Pentru societatea economica in care se practica aceasta actiune, nepotismul este o actiune menita sa scada prestigiul si reputatia acesteia, incat se va observa o productivitate mai scazuta de cand x sau y a inceput sa lucreze in companie.